- You are here: Acasă > EMPIRE OF EVIL
Sunteți aici
Cinema Muzeul Țăranului -
Miercuri, 28 Martie, 2018 - 18:30
Cinema Muzeul Țăranului -
Vineri, 30 Martie, 2018 - 18:30
Scenariu:
Harald Hund, Stephen Mathewson
Distribuție:
Stephen Mathewson
Imagine:
Alfred Zacharias, Harald Hund
Montaj:
Harald Hund
Sunet:
Benjamin Urbanek, Martin Siewert
Animație:
Katharina Petsche, Harald Hund
Producător:
Harald Hund
Premieră românească
Ghidați de o voce suspicioasă și de filmări realizate de cineva din interior, avem șansa unei priviri în exclusivitate în culisele intrigilor malefice ale unei națiuni. Țara? Iran. Operațiunile sale secrete? Dezvoltarea armelor nucleare și un program la nivel național de instruire având ca scop terorismul subversiv internațional. Puțin câte puțin, atracțiile turistice ale unei țări și farmecul său cultural sunt întoarse pe dos, alimentând tehnicile occidentale de propagare a fricii. O re/deconstrucție înfricoșătoare a manipulării media ca propagandă, fapt care a devenit atât de răspândită în era digitală, Empire of Evil ne îndeamnă să punem la îndoială mesajul, căutând în el fisuri didacticiste (sau luptători de gherilă în chip de pui și roboți ucigași deghizați în manechine). (Andrei Tănăsescu, BIEFF 2018)
Regizor:
Website:
Contact:
hund[at]haraldhund[dot]com
Festivaluri, premii:
- Youth Jury Award - Dresden Film Festival 2017
- Stuttgart - Filmwinter Festival for Expanded Media 2017
- Crossing Europe Film Festival, Linz 2016
- UnderDox, Festival für Dokument und Experiment, Munich 2016
- Victoria - Antimatter Underground Film Festival 2016
- Wiesbaden - Exground on Screen 2016
Comentariu curatorial:
Cu Empire of Evil, Harald Hund ridică exploziva chestiune (media-)politică a încrederii pe care o putem avea în documentele vizuale care proclamă autoritate și promit adevărul. Și pentru asta pleacă de la un caz concret și de actualitate: Iranul și perspectiva vestică asupra țării. În același timp, filmul dezvoltă un fel de dublă-legătură: în termeni psihologici, generează o dispoziție mintală bazată pe semnale de comunicare divergente într-un mediu receptor marcat de dispozitive ale puterii. În același timp, oferă momente continue de autoexpunere și rezoluțiile unui conflict care s-a produs anterior. Totuși, aceste momente trebuie descoperite și interpretate „corect”. Ceea ce arată înregistrările video și materiale vizuale împrăștiate între ele, provenind exclusiv din media occidentală, și ceea ce vedem în această călătorie vizuală a descoperirii construită pe o axă temporală, se dovedesc a fi două lucruri total diferite. Fără discuție, filmul poate fi lăudat pentru faptul că nu forțează latura morală a temei, a cărei importanță a crescut enorm odată cu imaginile din media provenite de la jurnaliștii de front din războiul din Irak și, mai recent, la fel de puternic mediatizatele atacuri teroriste din Europa. În schimb, utilizând metode specifice ale media, demonstrează puterea și capacitatea de seducție a imaginilor, dar și cea a documentarului în sine, văzut ca o construcție a unei realități audiovizuale. (Irene Muller)
Cu Empire of Evil, Harald Hund ridică exploziva chestiune (media-)politică a încrederii pe care o putem avea în documentele vizuale care proclamă autoritate și promit adevărul. Și pentru asta pleacă de la un caz concret și de actualitate: Iranul și perspectiva vestică asupra țării. În același timp, filmul dezvoltă un fel de dublă-legătură: în termeni psihologici, generează o dispoziție mintală bazată pe semnale de comunicare divergente într-un mediu receptor marcat de dispozitive ale puterii. În același timp, oferă momente continue de autoexpunere și rezoluțiile unui conflict care s-a produs anterior. Totuși, aceste momente trebuie descoperite și interpretate „corect”. Ceea ce arată înregistrările video și materiale vizuale împrăștiate între ele, provenind exclusiv din media occidentală, și ceea ce vedem în această călătorie vizuală a descoperirii construită pe o axă temporală, se dovedesc a fi două lucruri total diferite. Fără discuție, filmul poate fi lăudat pentru faptul că nu forțează latura morală a temei, a cărei importanță a crescut enorm odată cu imaginile din media provenite de la jurnaliștii de front din războiul din Irak și, mai recent, la fel de puternic mediatizatele atacuri teroriste din Europa. În schimb, utilizând metode specifice ale media, demonstrează puterea și capacitatea de seducție a imaginilor, dar și cea a documentarului în sine, văzut ca o construcție a unei realități audiovizuale. (Irene Muller)