Filmul folosește o tehnică cinematografică impresionantă. Un experiment care amintește formal de Dogville (2003 r. Lars Von Trier) și care face uz de mijloace brechtiene, ducându-ne pe o pistă politic-documentară, prin convențiile pe care le adoptă. Spectatorul e martor la condiționarea unor persoane prinse în sistemul vamal care îndeplinesc și sunt supuse unor acțiuni repetitiv-mecanice, ele fiind sparte mai departe, de voice-overul care comunică experiențe ce vin dintr-o parte și de alta a dinamicii de autoritate/submisiune dintre grăniceri și civili. BAB SEPTA este o alegorie a unei vămi de clasa a 3-a, unde drepturile oamenilor sunt subminate sub pretextul unei siguranțe aflate sub imperiul rațiunilor economice. (Emil Vasilache, BIEFF 2020)
