CITIZENS OF THE COSMOS este inspirat de manifestul biocosmic redactat de Alexander Svyatogor în 1922. Filmat la Tokio și în Kiev, în colaborare cu un grup de actori amatori și figuranți, Citizens of the Cosmos arată o comunitate ficțională, care aderează la idealurile cosmismului rus – imortalitatea, învierea morților și interplanetarismul – toate acestea întâmplându-se în film în Japonia contemporană. Făcând uz de temple urbane, cimitire, un crematoriu, încăperi cu tatami, o pădure de bambuși, o uzină industrială de gaze și străzile orașului și folosindu-le ca pe o scenă plasată în aer liber, filmul narează textul manifestului biocosmic în timp ce arată o înșiruire de imagini onirice, în care putem vedea rejuvenări realizate prin transfuzii de sânge, procesiuni funerare și demonstrații, dansul macabru, ceremonia de selectare a oaselor celor incinerați (kotsuage), încercări de a lua legătura cu cei decedați prin stetoscoape și recitalul unei orchestre de theremin, printre alte scene. Acompaniat de muzică originală compusă de Alva Noto, CITIZENS OF THE COSMOS este un experiment de defamiliarizare: un test speculativ care vizează universalitatea implicită a premisei cosmismului, atunci când aceasta este proiectată în afara limbii, geografiei, tradiției și culturii ruse.
