14–20 martie 2016 / Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Universitatea Națională de Muzică / ediția a 6-a

TIME AND PLACE, A TALK WITH MY MOM

    Sunteți aici

    • You are here:
    • Acasă > TIME AND PLACE, A TALK WITH MY MOM
Regie: 
MARTIJN VELDHOEN
35'
Journey Pub - Miercuri, 16 Martie, 2016 - 21:30
Universitatea Națională de Muzică - Vineri, 18 Martie, 2016 - 18:00
Imagine: 
Martijn Veldhoen
Montaj: 
Martijn Veldhoen
Sunet: 
Martijn Veldhoen
Coloană sonoră: 
Michel Banabila, Mickey Smid
Producător: 
Pieter van Huystee, Rene Huybrechtse
Producție: 
Pieter van Huystee Film, Dutch Mountain Film
Premieră românească
Cu susținerea

Într-o încercare de a-și trasa propria existență pe coordonate de 'timp', 'spațiu' și istorie familială, Martijn Veldhoen direcționează camera de filmat către istoria mamei sale, într-un experiment cinematografic unic. Time and Place, A Talk with My Mom spune povestea a cincizeci de ani din viața mamei lui Veldhoen. Ea s-a îndrăgostit de tatăl lui și au avut patru copii împreună. Au urmat o despărțire dureroasă și anii grei în rolul de mamă singură a patru copii. Dincolo de amintirile sale, suntem martorii turbulentelor schimbări culturale și sociale din anii '60, '70 și '80. Neavând la dispoziție suficient material video înregistrat, Martijn Veldhoen utilizează cu măiestrie reconstituiri vizuale originale pentru a crea o narațiune personală și sensibilă (Adina Marin. BIEFF)
(invitat în București pe perioada festivalului)
Regizor: 

Martijn Veldhoen

Martijn Veldhoen (Amsterda, 1962) a studiat pictura la Academia Rietveld din Amsterdam. Încă de la începutul carierei sale, Veldhoen s-a implicat in numeroase proiecte multidisciplinare care includeau muzica, sculptura și, mai târziu, video și film. În 1992, Veldhoen a început să creeze instalații video pe care le-a prezentat in diverse galerii internaționale și expoziții. În ultimii ani, Veldhoen a lucrat la proiecte care putea fi interpretate drept instalații video, documentare experimentale și scurtmetraje experimentale. Filmografia ultimilor 15 ani include: Dislocation (1999), Momentum (2003), (Why do We Keep Going) Forward (2004), Public Spaces (2006), RE-Contructions (2009), Bridge (2010), Illusion of Control (2012). Proiectele sale au fost prezentate în expoziții, festivaluri de film și video și au câștigat numeroase premii.

Contact: 
info[at]martijnveldhoen[dot]nl
Festivaluri, premii: 
  • Sao Paulo International Film Festival
  • International Filmfestival Rotterdam
  • DocAviv
  • Clermont Ferrand Short Film Festival
  • Edinburgh International Filmfestival
  • Dutch Filmfestival Utrecht, The Netherlands
  • Brooklyn Filmfestival, New York
  • Macau Arts Festival, China
  • Transat Video, Caen, France
  • EMAF European Media Art Festival Osnabruck, Germany
  • International Festival of Contemporary Cinema, Mexico City
  • SENEF Fimfestival, Seoul, South Korea
Statement-ul regizorului:
Reconstituiri: Time and Place este, într-un fel, un film despre melancolia reconstituirii. Am vrut să fac un film documentar fără să folosesc structura clasică de interviu, în care să existe un reporter, ci punând accent pe amintirile (și cele estompate) personajului principal: mama mea. Transpunând amintirile ei în imagini, vizualizez încercările ei disperate de a rememora ce s-a întâmplat în casa în care a trăit vreme de 52 de ani. Suntem, cumva, martorii imaginilor pe care și le amintește ea. Timpul: Prin intermediul amintirilor mamei, filmul urmarește schimbările culturale și sociale care s-au petrecut in Amsterdam-ul anilor '60, '70 și '80 […] și o reflecție asupra dezavantajelor experiențelor acelor ani. Spațiul: Casa de pe malul canalului, din secolul 18, în care a trăit mama timp de 52 de ani este situată în celebrul cartier Jordaan, care, de-a lungul timpului a suferit o schimbare radicală, transformându-se din cel mai sărac cartier într-unul din cele mai bogate și populare din oraș. Materialul vizual: din nefericire, nu am avut prea mult material vizual pentru realizarea filmului. De asemenea, faptul ca mama nu a vrut să i se vadă fața în film nu a făcut lucrurile mai ușoare. De aceea, a trebuit să iau niște decizii neortodoxe în reconstituirea vizuală a amintirilor ei  și a discuțiilor pe care le-am avut.  Filmul este mai degrabă o reconstituire a conversației, decât o înregistrare 'obiectivă' a acesteia. Spre finalul filmului dezvălui cât de departe am dus această reconstituire. Prin urmare, Time and Place a devenit o explorare personală despre cum să ajungi să vizualizezi ceva drag ție. (Martijn Veldhoen)