- You are here: Acasă > GREETINGS TO THE ANCESTORS
Sunteți aici
Câştigător al grantului Guggenheim Fellowship în 2008 şi al premiului FIPRESCI în 2010, Ben Russell (n. 1976, USA) este un artist media şi curator, ale cărui filme, instalaţii şi spectacole prezintă o profundă implicare faţă de istoria şi semiotica imaginii în mişcare. Investigaţii formale asupra relaţiilor conceptuale şi istorice dintre originile cinematografiei, practicile documentare şi cinematografia structuralistă rezultă în experienţe captivante, ce au de a face cu ritualuri şi urmărirea unei 'etnografii psihedelicep'. Ben a avut proiecţii şi expoziţii independente la Centrul Georges Pompidou, la Muzeul de Artă Contemporană din Chicago, la Festivalul de Film de la Rotterdam, la Wexner Center for the Arts, la Viennale şi la Muzeul de Artă Modernă. El a început seria proiecţiilor Magic Lantern în Providence, Rhode Island și a fost co-director al galeriei BEN RUSSELL din Chicago. A mers în turnee în întreaga lume cu programe de film / video / performance şi în 2012 a fost numit de Cinemascope drept unul dintre 'Cei mai buni 50 de regizori sub 50 de ani.'
- Tiger Award for Short Film - International Film Festival Rotterdam 2015
- Torino International Film Festival
- Wexner Center for the Arts
- Documenta Madrid
- Museum of Contemporary Art Chicago, Wexner
- Viennale
- MoMA
Filmat în regiunea dintre Swaziland şi Africa de Sud, o regiune care se confruntă în continuare cu scindările produse de un regimul de apartheid, Greetings to the Ancestors prezintă viețile onirice ale locuitorilor regiunii, în timp ce graniţele conştiinţei se dizolvă şi se extind. Deopotrivă documentar, poveste etnografică şi o mostră de cinema oniric, iată astfel creată lumea ale cărei graniţe se dematerializează continuu. [...] Per ansamblu, filmul se inspiră din teme deja profund legate de puterea divină a viselor, reprezentând o lucrare deopotrivă concretizată, politică, şi profund halucinantă. Greetings acceptă provocarea pe care au lansat-o suprarealiştii în anii 1920, aceea ca cinemaul să fie reprezentat ca starea de veghe a visului, una în care să putem trăi cu toţii. (Ben Russell)