Parteneri
-
Centrul Național al Cinematografiei
-
Goethe-Institut
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- You are here: Acasă > THE END OF SUFFERING (A PROPOSAL)
Sunteți aici
Online -
Marţi, 24 Noiembrie, 2020 - 19:00
Scenariu:
Jacqueline Lentzou
Distribuție:
Sofia Kokkali
Imagine:
Konstantinos Koukoulios
Montaj:
Smaro Papaevaneglou
Sunet:
Leandros Ntounis
Producător:
Fenia Cossovitsa
Producție:
BLONDE S.A.
Cuprinsă de un atac de panică, Sofia se trezește prinsă într-un dialog cu Universul, care are scopul de a-i lămuri menirea experienței ei pământene. Plăsmuită de imaginația lui LENTZOU ca o emanație, prezența supranaturalului e mereu sugerată, niciodată materializată. La limita dintre revelație și halucinație, această transmisiune interplanetară pe linie directă oscilează între sfaturi care aduc a retorică self-help și dezvăluiri inedite despre adevărata natură a protagonistei, originară de pe Marte. Redată pe peliculă de 16mm și impregnată de o puternică tentă de roșu, călătoria speculativă către planeta mamă - acolo unde timpul nu există, vechiul e totuna cu noul, iar visul e adevărata realitate - capătă ritmul unei simfonii planetare care imprimă spectatorilor o senzație de plutire fără de sfârșit. (Oana Ghera, BIEFF 2020)
Regizor:
AQUELINE LENTZOU (n. Atena,1989) este o scenaristă și regizoare interesată să experimenteze cu formate, durate și sentimente în crearea unor poeme vizuale prin asocieri neașteptate de cuvinte și imagini. A regizat patru scurtmetraje care au fost proiectate la numeroase festivaluri, inclusiv Cannes, Berlin și Locarno. Scurtmetrajul ei HECTOR MALOT: THE LAST DAY OF THE YEAR a câștigat Premiul Cine Leica Discovery în cadrul competiției Semaine de la Critique (2018).
Contact:
Wouter Jansen
Festivaluri, premii:
Locarno Film Festival 2020 / New York Film Festival 2020 / BFI London Film Festival 2020 / Riga International Film Festival 2020 / 25FPS Festival 2020
“Folosindu-se de filmarea pe peliculă de 16mm pentru a crea o textură de artefact, THE END OF SUFFERING (A PROPOSAL) realizează o etnografie imaginară a planetei roșii. Dar dacă etnografia tradițională are menirea de a face necunoscutul comprehensibil, acest exercițiu de etnografie fantastică funcționează în sens invers, cadrele care înfățișează animale și atleți sunt defamiliarizate, semnificațiile lor pământene fiind abandonate pentru unele noi. Acest Marte imaginar este un loc unde oamenii visează cu ochii deschiși și se luptă în numele dragostei. Și de ce n-ar fi așa? Ce știm cu adevărat până la urmă? Aceasta este propunerea cu care ne ademenește filmului.” (Emily Wright - Kinoscope)