24 – 29 noiembrie 2020 / Online / ediția a 10-a

Parteneri

A state of grace

A state of grace

A STATE OF GRACE este centrat pe experiențe și senzații ce stau sub imperiul a ceea ce Max Blecher numea “irealitatea imediată” – fie că vorbim despre viziuni acceleraționiste în care cele mai radicale tendințe futuriste ale prezentului sunt exacerbate intenționat, fie despre momente de hiper-realitate în care fibra realului pare să cedeze. Sunt imagini care lasă pe alocuri să se întrevadă un spațiu în care ritualul și mitologia își recâștigă însemnătatea originală, față în față cu un cotidian din ce în ce mai greu de descifrat, ridicând totodată o întrebare ultimativă: de aici, încotro? În aceste imagini putem găsi pe alocuri precondiția revelabilității (Offenbarkeit) care este necesară actului revelației (Offenbarung), dar și inversul, după cum preciza Jacques Derrida: o epifanie care stă și drept dovadă a condițiilor care o provoacă. (Flavia Dima, BIEFF 2020)
Regie: 
NELSON YEO
Inspirat de unul dintre miturile fundamentale ale Taoismului, visul lui Zhuangzi, Mary, Mary, So Contrary utilizează imagini found footage preluate de-a lungul a multiple decenii și genuri artistice pentru a spune povestea lui Ma Li, o tânără femeie care cade în depresie după o căsnicie aranjată, semnalat de un vis recurent cu un miel. Însă încercarea ei de a evada din tristul ei destin are efectul opus: aceasta deschide porțile unei noi realități onirice, în care totul și nimic simultan este un vis. (Flavia Dima, BIEFF 2020)
Regie: 
BARBARA RUPIK
Pornind de la un laitmotiv prezent în pictura religioasa medievala, animația picturală a BARBAREI RUPIK reprezintă călătoria unui suflet după moartea gazdei sale, într-un purgatoriu coșmaresc care găsește punctul de echilibru dintre Hieronymous Bosch și Edvard Munch. Texturat și visceral, The Little Soul pare a pune următoarea întrebare: este moartea și descompunerea realmente punctul în care lucrurile se termină totul, sau există un univers întreg dincolo de acestea? Iar dacă răspunsul este da, cum arată acest univers și care sunt regulile sale? (Flavia Dima, BIEFF 2020)
Regie: 
DIOGO BALDAIA
În DESTINY DELUXE, o echipă de filmare este mâncată de vie de un greenscreen. Dar spre deosebire de Trandafirul Purpuriu din Cairo, protagoniștii nu întră într-o altă ficțiune filmică, ci, mai degrabă, ei propriile lor vieți devin cinematografice. O privire intimă asupra tinerilor care trăiesc în Brazilia contemporană. (Flavia Dima)
Regie: 
BASIM MAGDY
O grădină zoologică în care animalele au dat join pe chat. Între imagini luxuriante, filmate pe 16mm, prin crăpături se strecoară mesaje dintr-un super-id colectiv: de la „cf? mergem la tn acasa?” și glumițe sarcastice a la Twitter, la mesaje existențialiste și cvasi apocaliptice. Punând în tensiune imagini ale lumii naturale cu dicteul automat al algoritmilor textuali care, pe alocuri, par să capete conștiință proprie, Basim Magdy fuzionează două universuri diametral opuse și obține o nouă lume stranie, în care aberațiile comunicării digitale online sunt dezgolite în fața noastră. (Flavia Dima, BIEFF 2020)
Regie: 
DORIAN JESPERS
SUN DOG pornește de la imaginea macro a unei Rusii de care nu-ți poți da seama niciodată dacă este apocaliptică sau realistă și se apropie de micro-ul adesea lynchian al câtorva vieți aglomerate în apartamente sărăcăcioase de bloc. JESPERS construiește un univers parcă prins într-o noapte de viscol eternă, inhabitat de gopnici și băbuști ale căror vieți se desfășoară în relanti, unde niciodată nu este clar dacă momentul dezastrului este pe cale să se petreacă, sau este deja cu mult în trecut. (Flavia Dima, BIEFF 2020)
Regie: 
(LA) HORDE (Marine Brutti, Arthur Harel, Jonathan Debrouwer)
CULTES pune în oglindă ritualurile mistice ale civilizațiilor timpurii cu experiența de masă a festivalurilor de muzică contemporane - și deși admit că acestea din urmă creează cantități înspăimântătoate de deșeuri, ele invită un tip de comportament ritualist care se aseamănă în esență cu obiceiurile antice care pofteau la trezire spirituală și transcendență. Ritmat și hipnotic, filmul colectivului LA(HORDE) ne invită să considerăm momentele în care ne cedăm, împreună, unei puteri „superioare” nouă. (Flavia Dima)